Proiect cultural ZBOR, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul cultural “ZBOR (Ziduri, Bastioane, Oraşe, Ruine). Mai aproape de cetățile dacice din estul Transilvaniei’’, proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Scopul proiectului cultural
Proiectul “ZBOR’’ are ca scop prezentarea fortificațiilor dacice din estul Transilvaniei publicul regional din estul Transilvaniei, precum și turiștilor din România şi străinătate care vin în staţiunile balneare de la Covasna, Tuşnad, Băile Figa şi Vâlcele.
Descrirea proiectului:
Proiectul “ZBOR’’ urmăreşte realizarea în premieră a unei valorificări culturale complexe dedicate unui element de patrimoniu arheologic de mare interes regional şi naţional, cu potenţial de brand cultural, rămas însă într-un con de umbră al finanţărilor şi iniţiativelor de promovare oficiale – cetăţile dacice din estul Transilvaniei. Proiectul îşi propune prezentarea a cel puțin 12 cetăţi dacice din estul Transilvaniei (Jigodin, Leliceni, Merești, Bădeni, Racu, Bixad, Olteni, Cernat, Covasna, Boroşneul Mic, Saciova, Sânzieni, Racoş etc), prin intermediul aerofotografiilor, filmărilor de la joasă altitudine şi a modelărilor tridimensionale de teren şi structuri arheologice, ce vor fi în final integrate: a) într-un tur virtual disponibil online, b) într-un site web ce va conţine un atlas de hărţi digitale interactive însoțite de explicații în limbile română, maghiară și engleză și c) într-o expoziţie itinerantă de postere. Expoziția va fi itinerată în municipiul Miercurea Ciuc, oraşul Covasna şi comuna Vâlcele, satul Araci. Proiectul se adresează elevilor şi tinerilor din aceasta zonă, precum şi turiştilor din ţară şi străinătate care ajung în fiecare an la tratament în stațiunile balneare de la Covasna, Băile Figa, Vâlcele, Tuşnad etc.
Proiectul are ca scop obţinerea prin mijloace tehnologice interdisciplinare moderne a unor produse culturale cu valoare ştiinţifică dar şi artistică (grafică digitală, montaj video, reconstituire istorică, filmări 3D), implementând totodată principiile interactivităţii, mobilităţii şi multi-lingvismului în elaborarea unui discurs inteligent despre patrimoniul arheologic şi natural din estul Transilvaniei, acordat aşteptărilor unei societăţi actuale.
Materialul multimedia-tur virtual va prezenta în format atrăgător o sinteză esenţială a rezultatelor unor cercetări arheologice mai vechi, dar și (în special) a celor mai noi, accentul principal fiind pus pe imagini şi filmări aeriene, modele digitale ale terenului calculate prin tehnici aero-fotogrammetrice, reconstituiri virtuale tridimensionale pentru unele dintre cetăţi, texte explicative şi explicaţii narative. Turul virtual ZBOR de prezentare a patrimoniului reprezentat de cetăţile dacice din estul Transilvaniei va putea vizualizat pe site-urile www.cetateazanelor.ro, www.mncr.ro şi www.clermonthotel.ro.
Pentru prima dată se va publica online, sub auspiciile unor cercetători specializaţi, o hartă digitală interactivă (atlas) a unor cetăţi dacice (cele documentate în proiect).
Cetățile dacilor din estul Transilvaniei sunt de multă vreme cunoscute în mediul academic și adeseori menționate în articole generale din presa locală. în ambele contexte este recunoscută drept excepțională valoarea culturală şi importanța patrimonială a sistemului de fortificații ridicat de daci la marginea depresiunilor sau chiar în inima munților din estul Transilvaniei. Frumusețea peisajelor montane în care sunt localizate contribuie la atracția turiștică exercitată. Cercetarea sistematică, prezentarea susținută și protejarea eficientă a acestui patrimoniu par de aceea demersuri - nu doar necesare din punct de vedere științific, dar și firești, servind scopurilor de dezvoltare și intereselor culturale ale comunităților locale. Cu toate acestea, obiectivele mai sus enumerate sunt departe de a fi îndeplinite, situația reală fiind, uneori, total opusă. Multe dintre cetățile dacice din estul Transilvaniei nu sunt încă precis localizate (în acord cu cerințele metodologice și standardele tehnice actuale), în timp ce o parte dintre acestea sunt considerate a fi doar monumente medievale, ignorându-se vestigiile din epoci mai vechi. Evoluția rapidă a proiectelor de dezvoltare teritorială și a rețelelor de utilități determină o agresiune susținută sau chiar distrugerea și pierderea integrală a unora dintre aceste monumente (cazul cetății Jigodin I, distrusă în proporție de 90% de proiecte ale rețelelor mobile de comunicații și dezvoltări edilitare, fiind mai mult decât reprezentativ; cetatea de la Leliceni a fost, de asemenea, aproape total distrusă de o cariera de piatră). În plus, atât cercetarea cât și prezentarea mediatică a centrelor de putere dacice au fost de cele mai multe ori strict direcționate înspre perimetrele limitate ale zonelor împrejmuite de fortificații (ziduri, valuri, șanțuri), lăsându-se la o parte aproape toate celelalte aspecte ale vieții cotidiene și relației dintre comunitățile umane din epoca dacică clasică și mediul natural. Structurile militare auxiliare, așa cum sunt turnurile și fortificațiile secundare, așezările deschise nefortificate, drumurile, zonele de exploatare a resurselor naturale și încă alte multe structuri esențiale pentru înțelegerea perioadei dacice clasice din estul Transilvaniei rămân vag definite în mediul academic și practic, necunoscute de publicul interesat.
Cele mai importante dintre cetățile dacice cunoscute prin cercetările anterioare din estul Transilvaniei (Olteni, Bixad, Biborțeni, Jigodin, Mereşti, Feldioara etc.) nu au beneficiat de investigații realizate prin tehnici și tehnologii moderne la nivelul arheologiei europene moderne (măsurători topo-geodezice precise, investigații geofizice, analize de teledetecție și studii complexe de arheologia peisajului), prin urmare și cunoștințele despre contextul general al acestor fortificații nu s-a reușit o încadrare precisa în fenomenul așa numitelor centre de putere dacice din estul și sud-estul Transilvaniei – o zonă geografică și culturală remarcabilă prin rolul jucat de-a lungul epocilor de pasaj de trecere între spațiul ponto-danubian și cel transilvan, cât și prin climatul aspru. În ultimii ani, cu o singură excepţie - „Cetatea Zânelor” de la Covasna, nu s-au desfășurat săpături arheologice sistematice în fortificațiile dacilor din estul Transilvaniei. O parte dintre specialiștii implicați în acest proiect au derulat în perioada mai 2014-octombrie 2015 cercetări de teren în zona Jigodin din Harghita, unde au descoperit un nou punct fortificat din perioada dacică, primul punct nou aflat în zona după aproape un secol de cercetări.
Din păcate instituțiile muzeale, universitățile, institutele de cercetare, autoritățile locale și centrale din România, nu au reușit să organizeze un sistem de documentare, administrare, cercetare a acestor cetăți prin care sa le valorifice potențialul arheologic și istoric la adevărata măsură patrimonială. Dacă pentru multe cetăți incertitudinea de localizare și sălbăticia generală a peisajelor montane din Harghita, Covasna, Brașov și Bistriţa, reprezintă piedici reale în calea cunoașterii directe, pentru celelalte - cu o localizare mai bine cunoscută și vizitatori mai temerari, nu există semnalizări/amenajări de trasee ori panouri de sit, hărți tematice. Nici cei care ar vrea să ia contact cu monumentele prin intermediul muzeelor sau materialelor de popularizare nu ar avea prea multe resurse la dispoziție. Nu au fost încă elaborate materiale de prezentare generală (pliante, albume, baze de date online) realizate de muzee ori din inițiative private. Nu există expoziții muzeale dedicate acestui ansamblu de situri în muzeele regionale.
În acest context, considerăm necesar să răspundem intereselor culturale ale comunităților locale și turiștilor din estul Transilvaniei, dar și să contribuim la progresul cunoașterii patrimoniului arheologic de epocă dacică și peisagistic asociat, la un înalt nivel tehnologic al metodelor de documentare folosite (teledetecție de la joasă altitudine, filmări și fotografie aeriană, modelari digitale ale terenului pentru situri și microzone pe principii fotogrammetrice). Dorim să facem cunoscute unei largi audiențe aceste situri, cel mai adesea inaccesibile prin chiar natura localizării lor, utilizând un discurs vizual de impact, bazat pe un produs multimedia-tur virtual distribuit în mediul online, o pagina de web dedicată (elaborata în 3 limbi – română, maghiară, engleză, cu o harta interactivă a zonelor documentate; cu imagini aeriene, modele digitale de teren și schițe de reconstituire istorică) și o expoziție itinerantă de postere care să valorifice cele mai spectaculoase aspecte ale cetăților dacice din estul Transilvaniei.
Expoziția și turul virtual vor avea un impact semnificativ, urmând a fi prezentate în locații publice (localități diferite din estul Transilvaniei) dar și în mediul online, prin cele mai importante canale și rețele de socializare. Aceste produse vor asigura totodată o eficientă sustenabilitate pentru prezentul proiect, prin caracterul itinerant al expoziției ce va fi relocata în locații publice stabilite ulterior datei de sfârșit a prezentului proiect (unități hoteliere din stațiunea Covasna, stațiunea Băile Tușnad, Muzeul de Istorie din Brașov etc.
Locul desfăşurării proiectului cultural: Covasna, Miercurea Ciuc, Brașov, Belcean, Buzău
Partenerii M.N.C.R în cadrul proiectului sunt: Asociația Culturală “Cetatea Dacică - Valea Zânelor”(ACCDVZ), Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Carpaţii Răsăriteni” (ACSCR).
Echipa de proiect : Ştefan Dan - manager proiect, Ştefan Maria Magdalena- asistent manager, Baubec-Felea Ioana-Cristina-specialist în comunicare, Kavruk Valerii-arheolog, Dan Buzea-arheolog, Maria Stan -economist.
Proiectul cultural se desfăşoară în perioada: 01 iunie -15 noiembrie 2016.
Mai multe informaţii puteţi afla pe pagina de facebook a proiectului : https://www.facebook.com/Proiectul-cultural-ZBOR-1031383210243491/ şi pe site-ul M.N.C.R: www.mncr.ro.
