Proiectul Saltland. Călătorii virtuale prin peisajele culturale salifere ale Transilvaniei. 2015

Proiectul cultural: Saltland. Călătorii virtuale prin peisajele culturale salifere ale Transilvaniei

Organizator:  Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sf. Gheorghe, jud. Covasna

Locul desfăşurării proiectului cultural:

Sfântu Gheorghe, jud. Covasna; Judeţele Bistriţa-Năsăud, Harghita, Mureș, Alba şi Sibiu

Proiectul cultural se va desfăşura de la data de: 26 09 2015 la data de : 15 11 2015

Parteneri şi asociaţi

1. Asociaţia Cultural Ştiinţifică Carpaţii Răsăriteni

2. Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud

Sumarul proiectului cultural:

Proiectul isi propune realizarea unui tur virtual al zonelor salifere din Transilvania, adresat publicului larg. Proiectul vizeaza, in egala masura si din perspectiva holistica integrata, patrimoniul natural si cultural. Patrimoniul natural vizat de Saltland include peisajele naturale bogate in manifestari saline: zacaminte de sare gema, izvoare, paraie si lacuri de apa sarata, soluri sarate (a.z. saraturi) bogate in vegetatie halofila. Patrimoniul cultural vizat de proiect este format din cel arheologic si etnografic. Patrimoniul arheologic cuprinde peisaje, situri, contexte, artefacte si ecofacte care atesta in mod direct exploatarea sarii, precum si activitatile si procesele conexe acesteia: schimburi, mobilitati, control si putere. Patrimoniul etnografic acopera practicile de management, exploatare si utilizare a surselor de sare, precum si cele privind schimburi cu acest mineral in cadrul civilizatiei traditionale; acestora li se aduga peisaje culturale in zonele salifere, fantani si izvoare amenajate de apa sarata, instalatii, unelte si ustensile folosite la exploatarea si utilizarea sarii, „drumurile sarii”, precum si mijloacele de transport si recipientele folosite la traficul acestui mineral. 
Turul virtual va fi alcatuit din imagini relevante si sugestive, insotite de scurte comentarii narate: fotografii satelitare si aeriene ale peisajelor si siturilor; secvente video – panoramice si de detaliu – asupra peisajelor, siturilor si constructiilor, realizate cu ajutorul dronelor; imagini fotografice si video realizate de la sol in timpul sapaturilor arheologice, experimentelor etnoarheologice si cercetarilor etnografice. La acestea, vor fi adaugate harti sugestive care sa-i ajute pe spectatori sa inteleaga raporturile spatilale intre diverse tipuri de zacaminte, cai de comunicare, situri si alte elemente relevante. 
Turul va cuprinde toate zonele salifere ale Transilvaniei. In acelasi timp, proiectul va acorda atentie mai sporita rezultatelor cercetarilor efectuate in anii 2000 – 2014 pe teritoriul judetelor Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Bistrita-Nasaud. 
Aceasta calatorie virtuala va fi realizata in doua variante. Varianta completa – de cca. 40 min. – va fi inregistrata pe DVD si va fi difuzata la instututii cu audienta publica ridicata (muzee, camine culturale, institutii de invatamant s.a.). Varianta prescurtata – de cca. 10 minute – va fi afisata pe site-urile muzeelor partenere si pe retele de socializare (facebook s.a.).
Turul virtual va fi structurat in cateva grupaje tematice succesive. El va debuta cu doua grupaje introductive scurte. La realizarea acestora, vor fi folosite si adaptate datele preluate din literatura de specialitate. 
1). Primul grupaj ofera informatii de baza asupra naturii si proprietatilor fizico-chimice ale sarii, asupra efectelor pe care acest mineral le produce asupra organismelor vii si substantelor de origine organica si inorganica, asupra felului in care in scoarta pamantului s-au format zacamintele de sare si cum acestea sunt distribuite pe glob, in Europa si pe teritoriul Romaniei.
2). Al doilea grupaj va cuprinde temele privind relatia omului cu sarea pe parcursul preistoriei si istoriei. Cand, de ce, pentru ce si cum omul a inceput sa exploateze sarea? Care au fost pe parcursul istoriei intrebuintarile acestui mineral? Valoarea materiala (utilitatea practica) si simbolica (proprietatile si efecte imaginare) a sarii s.a.
Urmeaza apoi grupajele tematice care se refera in mod direct si nemijlocit la Transilvania. La realizarea acestora vor fi folosite si adaptate datele preluate din literatura de specialitate si datele originale obtinute in cadrul proectului.
3). Manifestarile saline pe teritoriul Transilvaniei in conext european. Cum s-au format zacamintele de sare in Transilvania? Unde se afla si cum sunt manifestarile saline in Transilvania? Cum se pozitioneaza fata de alte provincii salifere? Cum zacamintele de sare influenteaza peisajul natural?
Urmatoarele 3 grupaje tematice se refera la vestigiile arheologice de exploatare a sarii pe teritoriul Transilvaniei. La realizarea acestora vor fi folosite in principal datele originale de arhiva aflate la MNCR si cele ce vor fi generate in cadrul proiectului. 
4). Siturile arheologice din Transilvania cu urme directe de exploatare a sarii, in context european.
5). Peisaje arheologice saline din Transilvania: grupuri compacte de situri arheologice interconectate, aflate in conditii complexe de mediu care ofera accesul facil la surse de sare si la materii prime necesare confectionarii mijloacelor de exploatare, dispune de facilitati de transport si control asupra resurselor si cailor de comunicare.
6). Reconstituirea proceselor de exploatare, comert al sarii si control pe teritoriul Transilvaniei, din epoca bronzului pana la evul mediu, in context european.
Urmatoarele grupaje tematice se vor referi la patrimoniul etnografic privind exploatarea non-industriala a sarii, utilizarea acestui mineral, comertul cu sare in comunitatile rurale. La realizarea acestora vor fi folosite materiale originale aflate in arhiva MNCR.
7. Practicile de management, exploatare si utilizare a surselor de sare cadrul civilizatiei traditionale din Transilvania (fantani de apa sarata, minerit, evaporare s.a.).
8. Utilizarea sarii in cadrul civilizatiei rurale din Transilvania (aditiv alimentar pentru oameni si animale, medicatie, conservare, tabacitul etc., ritualuri).
9. Sistemul de comert cu sare in cadrul economiei traditionale din Transilvania.
Pentru realizarea acestui tur sunt prevazute activitati de documentare, selectie de materiale, procesare, montaj si naratiune s.a. 
Activitatile de documentare si selectie cuprind selectarea datelor existente in arhiva MNCR, filmarile cu ajutorul dronelor a celor mai relevante peisaje, situri, constructii etc.
Toate materialele selectionate vor fi procesate in vederea compatibilitatii tehnice si din considerente didactice se estetice.
Activitatile de montaj vor consta in structurarea si conectarea datelor intr-o poveste coerenta, autentica, atractiva si accesibila.
Ambele variante a turului virtual vor fi înregistrate pe suporturi electronice. Totodata varianta prescurtată va fi afisata va fi postată pe mijloace de informare online pe reţele de socializare, pe situl www.mncr.ro. Totodată în scopul asigurării vizibilităţii maxime a proiectului, vor fi organizate conferinţe de presă şi distribuirea materialelor promoţionale.

Justificarea proiectului cultural

a) Scurtă descriere a contextului în care se va realiza proiectul cultural

Transilvania este una dintre cele mai bogate provincii salifere din Europa. Pe cea mai mare parte a teritoriului acestei provincii sunt cunoscute numeroase manifestari saline: depozite de sare gema, diverse surse de slatina, saraturi cu vegetatie halofila abundenta s.a. – usor accesibile exploatarii. Totodata, teritoriile adiacente aflate la vest si sud-vest de Transilvania – Banat, Crisana si Campia Maghiara, precum si cea mai mare parte a Peninsulei Balcanice – sunt deosebit de sarace in surse naturale de sare. In aceste conditii, pe parcursul mileniilor, sarea extrasa din zacamintele transilvanene a fost in mod sistematic si in cantitati semnificative exportata in teritoriile mentionate, in principal pe Somes, Mures si Tisa. 
In acest context, sunt deosebit de importante vestigiile arheologice privind exploatarea sarii din Transilvania, precum si cele privind traficul acestui mineral. Pe teritoriul Transilvaniei au fost descoperite si cercetate numeroase vestigii care atesta exploatarea si schimbul sarii pe parcursul ultimelor cca. 4000 de ani. Cele mai relevante vestigii in acest sens au fost cercetate in ultimii 15 ani – sub egida (MNCR), Academiei Britanice, Institutului German de Arheologie si Universitatii Cornel din USA – pe teritoriul judetelor Bistrita-Năsăud, Mures si Harghita. 
De exemplu, in partea central-vestica a judetului Bistrita-Nasaud, intre mun. Bistrita si orasul Beclean, pe raza de cca. 30 x 10 km, a fost cercetat un grup de situri interconectate. Acesta include 4 situri de exploatare a sarii, aflate la Baile Figa (or. Beclean), Caila (com. Sintereag), Sasarm (com. Chiuza), si Domnesti (com. Mareselu). Cercetarile efectuate in primele trei dintre acestea au scos în evidenta vestigii din epoca bronzului (cca. 2500 – 800 i. Hr.), din a doua epoca a fierului (cca. 400 – 200 i. Hr.), precum si elemente izolate din perioadele post-romana, medievala si pre-moderna (cca. 500 – 1800 d. Hr.). Situl de la Domnesti dateaza din perioada daciei romane (106 - 271 d. Hr.), fiind singurul de acest gen in Transivania. In perimetrele siturilor mentionate au fost descoperite mine, galerii si cariere saline, constructii si instalatii confectionate din lemn, numeroase unelte de minerit si alte artefacte. Toate aceste situri se afla in vaile afluientilor Somesului Mare, care a fost navigabil pana la perioada moderna si asigura legatura cu Somesul si Tisa. Totodata, de-a lungul acestui rau, in punctele sale nodale, in vecinatatea siturilor de exploatare a sarii, au fost identificate cateva asezari fortificate. Astfel, la Coldau, in dreptul sitului de la Baile Figa, la confluenta Somesului Mare cu Melesul se afla un port fortificat datand din cca. 1600 – 800 i. Hr.; la Beclean, in locul unde in Somesul Mare se varsa Sieul, se afla o asezare fortificata din cca. 800 i. Hr. – 100 d. Hr, iar la Ilisua, in valea raului omonim - afluent al Somesului Mare - un castru Roman din cca. 150 - 260 d. Hr. Plecand de la aceste descoperiri, cercetatorii au ajuns la concluzia ca, pe parcursul a cca. 2000 de ani, in Bazinul Somesului Mare au functionat sisteme complexe de exploatare industriala a sarii, control politic-militar si transport al acestui mineral. 
Au fost descoperite totodata cateva situri din epoca bronzului mai modeste, insa importnte pentru reconstituirea vietii economice a unor comunitati din zonele mai izolate. Astfel de situri au fost descoperite la Comanesti (jud. Harghita) si Orsova (jud. Mures).
Rezultatele cercetărilor arheologice mentionate au fost pe larg publicate în reviste stiintifice de prestigiu din Germania, Marea Britanie si Romania. In mediile academice, aceste lucrari au fost receptate ca fiind dintre cele mai importante publicatii arheologice din intreaga Europa si sunt larg citate. După aprecierea co-presedintelui Comitetului de Patrimoniu Arheologic din cadrul ICOMOS-ului dr. Douglas Comer, peisajele salifere din bazinul Somesului Mare, de exemplu, intrunesc conditii de valoare pentru a fi introduse in Lista Patrimoniului Mondial. Dincolo de valoarea lor stiintifica si patrimoniala, patrimoniul mentionat dispune de un potential de dezvoltare turistica, educationala, teritoriala si economica durabila. 
Totodata, in Taransilvania este inca vie exploatarea non-industriala (populara) a sarii. De altfel, Romania in prezent este singura tara din Europa unde inca se practica acest mestesug. Pana in 2003, cercetarea etnografica din Transilvania a neglijat aceasta tema. In scopul cercetarii acestei ocupatii si a patrimoniului cultural aferent acesteia, MNCR a efectuat în anii 2003-2012 pe teritoriul judetelor Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Bistrita-Nasaud investigatii etnografice de anvergura, primele de acest gen in Transilvania. Cercetarile au scos in evidenta numeroase aspecte ale exploatarii si utilizarii sarii in cadrul comunitatilor rurale, precum si sisteme traditionale de schimb, prin care acest mineral ajunge in zonele lipsite de surse de sare. Printre vestigiile materiale ale exploatarii populare a sarii documentate in cadrul acestor cercetari sunt numeroasele fantani de apa sarata. Cele mai multe dintre acestea au fost amenajate, conform interviurilor realizate, „de stra- stramosii nostri”. Unele dintre aceste fantani – de la Caila si Cepari (jud. Bistrita-Nasaud), Martinis si Meresti (jud. Hargita) s.a. – si-au pastrat cele mai multe elementele originale de constructie si aspectul arhitectural initial nealterat. Aceste fantani au fost amenajate in secolele XVIII-XIX. Ele sunt constructii complexe de lemn care cuprind trei componente de baza: case de lemn cu acoperisuri; puturi ce capteaza apa sarata in tuburi confectionate din trunchiuri masive de stejar scobit in interior; diverse amenajari si mecanisme care asigura extragerea si evacuarea apei sarate, securitatea si igiena fantanii. In prezent, aceste fantani se afla in folosinta si administrarea neformala a comunitatilor locale. In urma demersurilor intreprinse de MNCR in anii 2013 si 2014, o serie de astfel de fantani au fost clasate si introduse in Lista Nationala a Monumentelor Istorice.
Totodata, cercetarile etnografice au surprins si documentat mineritul la mica adancime, inca practicat in Transilvania. Cercearile au urmarit pas cu pas toate operatiunile tehnologice ale acestui mestesug si au luat interviuri persoanelor implicate. 
A fost atestata si practica evaporarii apei sarate in oale de lut, produsul acestui process fiind calupuri de sare pentru scoaterea carora oalele trebuia sa fie sparte. 
Au fost cercetate si modalitatile traditionale de comert cu sarea. Sarea se vande prin troc sau pe bani. Se vand calupuri de sare obtinute in urma evaporarii fortate, precum si bulgari de sare obtinuti un urma mineritului non-industrial. 
Au fost reconstituite unele “drumuri ale sarii” – cai naturale de comunicare intre zonele bogate de sare si cele lipste de sursele accesibile de acest mineral – pe uscat si navale. Cercetarile au documentat mijloacele de transport (barci, plute, care, animale etc.) si diverse tipuri de recipient – ciubare, butoaie s.a. – In care se transporta sarea spe vanzare.
Rezultatele cercetari etnografice au fost publicate intr-un catalog de expozitie (2006), intr-o serie de articole stiintifice (2009 - 2013), iar in 2013, printr-un raport stiintific editat monografic. In prezent, aceste publicatii sunt cele mai relevante marturii ale „civilizatiei populare a sarii” din Transilvania si singurele surse bibliografice substantiale, din care se pot documenta cei interesati. Ele au fost receptate in mod pozitiv de comunitatea academica romneasca si internationala.
Dincolo de valoarea stiintifica, patrimoniul etnografic al peisajelor saline din Transilvania dispune si de valente social-economice. Cu conditia unui managemet performant, aceste bunuri pot fi integrate in diverse sfere de servicii publice. Astfel, comunitatile pe a caror raza de administrare se afla acest patrimoniu il pot include in programe de sustenabilitatea si armonizarea cu strategiile de dezvoltare durabila.
In contrast cu reputatia academica internationala si nationala a patrimoniului natural si cultural legat de manifestarile saline si exploatarea acestora, de potentialul acestuia pentru dezvoltare social-economica, la nivelul publicului larg si al autoritatilor – pe plan local si national – patrimoniul din pesajele salifere ale Transilvaniei este cunoscut prea putin, iar voloarea lui culturală si stiintifica, precum si potentialul lor pentru dezvoltatrea durabila, de cele mai multe ori nu sunt constientizate. De aceea, Proiectul isi propune popularizarea acestui patrimoniu. Publicul larg si autoritatile in urma acestui proiect vor fi familiriazate cu acest patrimoniu si vor fi ajutate sa constientizeze valoarea lui stiintifica si potentialul pentru dezvoltarea durabila. 
Astfel, acest proiect isi propune sa restituie catre societate patrimoniul cercetat, intr-un format accesibil, insotit de explicatii simple in limbaj non-tehnic. Pentru aceasta, cele mai importante, relevante si, de ce nu, spectaculoase aspecte ce au compus, in preistorie, antichitate, evul mediu si in prezent, o civilizatie a sarii in Transilvania urmeaza a fi prezentat unei largi audiente in cadrul unui tur virtual.