slide3 - Galerie slider
slide5 - Galerie slider
slide4 - Galerie slider
slide2 - Galerie slider
slide1 - Galerie slider

Cercetarea aheologică sistematică de la Şoimeni, Campania 2014

Cercetarea aheologică sistematică de la Şoimeni,

comuna Păuleni-Ciuc „Várdomb/Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita

 

Campania 2014

 

            În perioada 14.07.2014 - 25.07.2014, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe (MNCR) a continuat cercetarea arheologică sistematică de la Şoimeni (Csikcsomortán), comuna Păuleni-Ciuc „Várdomb/Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita (Autorizaţie Pentru Cercetare Arheologică Sistematică, Nr. 66/2014, Ministerul Culturii, Direcţia Patrimoniu Cultural).

Cercetările arheologice au fost coordonate de dr. Valerii Kavruk (responsabil ştiinţific), Dan Buzea (arheolog specialist) şi Björn Briewig (arheolog - Berlin, Germania).

Primele informaţii despre situl de la Várdomb/Dâmbul Cetăţii datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. În perioada interbelică, arheologul Al. Ferenczi includea situl în repertoriul cetăţilor dacice din Transilvania. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, arheologul dr. Zoltán Székely efectua primele săpături arheologice.

Începând cu anul 1999, MNCR a reluat cercetările arheologice de la Várdomb/Dâmbul Cetăţii, aducând informaţii preţioase pentru cunoaşterea culturilor preistorice Cucuteni-Ariuşd-Tripolie (mil. V-IV î. Hr.), Bodrogkeresztùr (mil. IV-III î. Hr.), Coţofeni (mil. III î. Hr.), Jigodin (mil. III-II î. Hr.), Costişa (mil. III-II î. Hr.) şi Wietenberg (mil. II  î. Hr.), care au cuprins şi zona Carpaţilor Răsăriteni.

Colectivul de cercetare a cuprins specialişti din mai multe instituţii din ţară: Gheorghe Lazarovici (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu); Roxana Munteanu (Muzeul Judeţean Buzău); Corneliu Beldiman (Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti), Adela Kovács (MNCR) şi Daniel Garvăn.

Lucrările din acest an s-au desfăşurat în sectorul estic al Suprafeţei I (S.I), carourile (c.), M-N/1’-3) şi au urmărit cercetarea şi documentarea sistemului de fortificaţie al aşezării, urmele de locuire amenajate pe valul de pământ (atribuite epocii bronzului mijlociu), precum şi vestigiile eneolitice de sub valul de pământ (atribuite culturii Ariuşd-Cucuteni).

În această campanie, din zona sectorului vestic al sitului, care include valul şi şanţurile de apărare, au fost prelevate mostre de sol (cu ajutorul unei carotiere, cu lungimea de 1m şi diametrul de 5 cm), în vederea efectuării analizelor de pământ.

 

Cultura Cucuteni-Ariuşd-Tripolie (mil. V-IV î. Hr.)

Considerată a fi prima mare civilizaţie din Europa, cultura Cucuteni-Ariuşd-Tripolie a luat naştere şi s-a dezvoltat în teritorii care, astăzi, fac parte din trei state: România, Republica Moldova şi Ucraina. Până în prezent, s-au descoperit mii de aşezări, de diferite forme şi dimensiuni, unele fortificate, altele deschise, în care au fost cercetate sute de locuinţe de tipuri variate.

Principalele ocupaţii ale cucutenienilor erau agricultura, creşterea animalelor, vânătoarea, pescuitul, olăritul, prelucrarea pietrei, osului, cornului şi a metalelor (cuprul şi aurul). 

Arta modelării, pictării, arderii vaselor şi obiectelor din lut, i-a ridicat pe cucutenieni la nivelul de cei mai mari meşteri olari ai Europei eneolitice.

 

Cultura Jigodin (mil. III-II î. Hr.)

Prezenţa purtătorilor culturii Jigodin la „Várdomb/Dâmbul Cetăţii” s-a evidenţiat prin descoperirea unei gropi cu două schelete umane de adult, două cranii umane, alături de care au fost depuse două vase ceramice.

Pe baza inventarului descoperit în groapă, aceasta este atribuită unei locuiri din perioada de început a epocii bronzului. După analizele tipologice ale vaselor ceramice, s-a considerat că depunerea în groapă a indivizilor aparţine unei comunităţi care a folosit aşezarea de la „Várdomb/Dâmbul Cetăţii” ca spaţiu destinat unei necropole.

Aşezarea eponimă a culturii preistorice de la Jigodin, se află la circa 15-20 km, SV de situl de la ”Várdomb/Dâmbul Cetăţii”.

 

Cultura Costişa (mil. III-II î. Hr.)

Depresiunea Ciucului este caracterizată în epoca bronzului mijlociu prin creşterea semnificativă a elementelor de origine est-carpatică, prin pătrunderea comunităţilor culturii Costişa. Această cultură arheologică îşi are originea în zona Moldovei de azi.

În prezent, în estul Transilvaniei, singura aşezare de tip Costişa-Ciomortan este cea de la Păuleni Ciuc-Ciomortan „Várdomb/Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita.

Cercetările arheologice au evidenţiat faptul că această entitate culturală a ridicat la Várdomb/Dâmbul Cetăţii, o puternică fortificaţie întărită cu şanţuri, valuri de pământ şi palisadă.

Comunităţile culturii Costişa-Ciomortan şi-au întemeiat aşezările cu predilecţie pe promontorii înalte, apărate natural din una sau mai multe direcţii, având o bună vizibilitate asupra zonei (ex: Borleşti, Costişa, Bodeştii de Jos, Siliştea, Târgu Neamţ - jud. Neamţ; Bogdăneşti - jud. Bacău; Păuleni Ciuc, sat Şoimeni - jud. Harghita).

Printre obiectele care caracterizează această cultură se numără: cuţitele curbe de piatră, topoarele-ciocan de piatră şi împungătoarele de os şi corn, obiectele de bronz fiind destul de reduse ca număr. Ceramica specifică acestei culturi este reprezentată de amfore şi amforete, castroane, străchini, căni etc., decorate cu motive geometrice, triunghiulare, haşuri, realizate prin tehnica incizării şi a împunsăturilor.

 

Cultura Wietenberg (mil. II  î. Hr.)

Cultura Wietenberg (denumită astfel după toponimul german al Dealului Turcului din Sighişoara, Jud. Mureş) ocupa în prima jumătate a mileniului al II- lea î. Hr., toată Transilvania de azi.

Grupurile acestei culturi au ocupat aşezarea de la Păuleni-Ciuc Várdomb/Dâmbul Cetăţii, în scopul stabilirii controlului asupra căilor de legătură cu teritoriile de la est şi sud de Carpaţi.

Unul dintre domeniile în care excelau aceste comunităţi era arta războiului. Fortificaţiile impresionante, precum şi numărul mare de arme (pumnale, topoare, vârfuri de săgeţi şi suliţe) descoperite în cadrul aşezărilor şi necropolelor scot în evidenţă preocuparea pentru apărarea graniţelor.

 

Rezultatele cercetării  din campania 2014

Valul de apărare

După toate probabilităţile, a fost ridicat de comunitatea Costişa-Ciomortan. Cele mai timpurii complexe ce suprapun valul, aparţin grupului Costişa-Ciomortan şi sunt, la rândul lor, suprapuse de complexe Wietenberg. Cu toate că nu există dovezi clare în acest sens, nu se poate exclude posibilitatea ca, după ocuparea sitului de către comunitatea Wietenberg, aceasta să fi reamenajat valul. Cert este, însă, faptul că cele cinci locuinţe Wietenberg cercetate se aflau exclusiv pe panta interioară a valului.

Valul include urme de substructură formată din stâlpi (gropi de stâlp au fost adesea urmărite în profile şi în plan) şi mai multe depuneri succesive de pământ. În profilele longitudinale ale valului se observă că majoritatea depunerilor din care acesta este format, au forma sinusoidală. În partea sud-estică a S.I, s-a descoperit o depunere consistentă de pământ, care sugerează o ”terasare a terenului”, realizată în vederea amenajării unui teren plat, necesar pentru construirea locuinţelor în perioada locuirii Wietenberg.

Semnificaţia configuraţiei sinusoidale a depunerilor urmărite în profilele longitudinale ale valului, în zona cercetată în anii 2011-2014, poate fi desluşită după ce săpăturile din campaniile viitoare vor ajunge la baza valului.

 

Concluzii

Situl de la de la Şoimeni - Dâmbul Cetăţii reprezintă unul dintre reperele cele mai importante în ceea ce priveşte relaţiile dintre comunităţile din Transilvania şi Moldova, pe parcursul perioadelor eneolitice şi epocii bronzului mijlociu. Astfel, această aşezare eneolitică leagă aşezările de tip Ariuşd din sud-estul Transilvaniei de cele cucuteniene din Moldova subcarpatică.

Vestigiile de tip Costişa-Ciomortan de la Şoimeni scot în evidenţă relaţiile cu arealul principal al culturii Costişa din Moldova. În contextul vestigiilor culturii Wietenberg, există „importuri” Monteoru din Muntenia.

Participarea dr. Dan Buzea, la această cercetare arheologică sistematică de la Păuleni-Ciuc „Várdomb/Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita, s-a realizat în calitate de postdoctorand al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.

Cercetare finanţată prin FONDUL SOCIAL EUROPEAN, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”, Titlu: „MINERVA – Cooperare pentru cariera de elită în cercetarea doctorală şi post-doctorală”, Contract: POSDRU 159/1.5/S/137832.

 

 

                         Coordonator Compartiment   

                               Patrimoniu MNCR 

                                Dr. Dan Buzea

loading...