Lecție deschisă: Grupuri etnice din sudul și sud-estul Transilvaniei în contextul invaziei mongole din 1241 - 1242
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni anunță continuarea programunului „Oră de istorie la muzeu” lansat în anul 2009, printr-o nouă invitație la o oră de istorie, în data de 16 martie 2011 de la ora 1300.
Titlul prezentării este „Grupuri etnice din sudul și sud-estul Transilvaniei în contextul invaziei mongole din 1241 - 1242”. 
Invitat special este conf. univ dr. Ioan Marian Țiplic, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, care va susține lecția deschisă în sala multimedia a Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe, în cadrul Cercului de Arheologie. Cercetare prezentată a fost finanțată prin proiectul Științele socio-umaniste în contextul evoluției globalizate – dezvoltarea și implementarea programului de studii și cercetare postdoctorale, cod contract: POSDRU/89/1.5/S/61104, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
„Marea invazie mongolă din 1241-1242 a provocat cea dintîi dintre marile crize care au afectat legăturile Transilvaniei cu puterea centrală, determinînd în cele din urmă închegarea, în jurul instituției voievodale, a unui sistem politic cu trăsături puternic individualizate. Ca urmare a dezastrului suferit de regatul ungar în fața trupelor mongole, eforturile de absorbire a Transilvaniei în sistemul politic, economic și confesional al Ungariei arpadiene au primit o lovitură cu atît mai puternică cu cît acest dezastru a intervenit după o perioadă în care controlul regalității asupra acestei provincii atinsese un punct culminant, ca urmare a înlăturării rezistențelor interne, consolidării frontierei de est și totodată a dejucării proiectelor papalității de infiltrare în acest spațiu.
În a doua jumătate a secolului al XIII-lea apărarea trecătorilor carpatice a fost încredințată românilor și secuilor, ceea ce deducem din împrejurarea că, imediat după invazie, cele două populații, ce locuiau în așa-numitele silvae, fuseseră investite cu misiunea de a fortifica pasurile montane de la graniță, spre a opri eventualele penetrații ale mongolilor. Aceste date sunt prezentate într-un mod cvasi-identic în mai multe cronici, întocmite la câteva decenii după consemnarea faptelor relatate, a căror sursă de inspirație - comună - nu a fost identificată.
Prezența secuilor în partea de est și sud-est a Transilvaniei face obiectul unor polemici. În general, descoperirile arheologice sunt relativ sărace în ceea ce privește prezența secuilor anterior secolului al XIII-lea în aceste regiuni, cunoscîndu-se pînă în prezent cca. 10 așezări secuiești databile în a doua jumătate a secolului al XII-lea. Fragmente ceramice din secolul al XII-lea au apărut la Dejuțiu, Mugeni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc și la Avrămești, dar este destul de dificil pe baza acestor mărturii arheologice să se facă o atribuire etnică” (conf. univ. dr. Marian Țiplic).
Cercul de Arheologie din cadrul Colegiului Național „Mihai Viteazul” a fost inițiat în anul 2009, fiind organizat și coordonat de Prof. Constanța Balog (CNMV) și dr. arh. Dan Buzea (MNCR).
